Comuna Prundu Bârgăului este situată la 47 grade latitudine nordică şi 25 grade longitudine estică.

            Comuna Prundu Bârgăului ocupă partea centrală a Văii Bârgăului, vale ce separă Munţii Bârgăului din nordul ei de Munţii Călimani din sud, într-o largă depresiune formată din confluenţa râului Tiha cu râul Bistriţa Ardeleană, la o altitudine medie de 550 m.

Străjuită de cel mai înalt vârf al Muntilor Bârgăului, vârful Heniu Mare (1610,50 m), comuna este situată la 23 km de municipiul Bistriţa, reşedinţa judeţului Bistriţa-Năsăud şi la 62 km de oraşul Vatra Dornei. Munţii Bârgăului sunt munţi joşi, cu structura cutată în pânze din fildeş paleogen, cu suprafeţe de denuntiţie dominate de maguri vulcanice. Relieful lor este deci sedimentaro-eruptiv.

            Munţii Călimani, situaţi la limita de sud-est a comunei şi la o distanţă mai mare de 20 km, sunt alcătuiţi din roci vulcanice. Piemontul Călimanilor este o zonă de dealuri alcătuită din bolovănişuri andezitice, nisipuri şi pietrişuri ce coboară în trepte spre zona depresionară.

Dealurile Prislopului sunt situate în nord-vest, la periferia Munţilor Bârgăului, au altitudinea de 500-600 m, fiind alcătuite din roci luto-argiloase impermeabile.

Regiunea montană din nordul comunei face parte din lanţul carpatic născut printr-o lungă evoluţie geologică începută inainte de paleozoic şi continuată până în cuaternar. Munţii au înălţimi mici şi mijlocii, relieful fiind dominat de numeroase "măguri" cu forme conice sau uşor alungite, care au străpuns cuvertura sedimentară (marne, argile, gresii). Cele mai importante maguri sunt Heniul Mare (1610,5 m), Miroslava (1606 m) şi Muncelul (1533 m)

Alcătuiţi din roci sedimentare şi eruptive (andeziţi), Muntii Bârgăului au suferit neteziri în decursul epocilor geologice astfel încât relieful actual prezintă suprafeţe de modelare în trepte descendente spre vest, către bazinul Transilvaniei.

Formaţiunile eruptive sunt bine împădurite, contrastănd cu cele acoperite cu pajişti şi făneţe pe care s-au stabilit gospodăriile bărgauanilor.

Unităţile morfologice care compun vatra satului sunt lunca şi terasele.Terasele au o pătura de acumulare aluvionară, grosimea aluviunilor depăşind 3-4 m, aluviuni alcătuite din pietrişuri andezidice care sunt importante pentru economia zonei. Pe lunci şi terase sunt şi zonele agricole cultivate sau folosite pentru păţunat şi fâneţe. Prin orizontalitatea lor, ele constituie un terasament natural pentru şosele şi căi ferate, comunicaţiile fiind astfel mult înlesnite.